Tacerea

Unii tac pentru ca ei cred intr-o elocinta mai mare decat a cuvintelor, ei stiu ca tacerea este superioara si nu o folosesc ca pe o pauza intre cuvinte.
Altii tac pentru ca nu mai au nimic de spus, pentru ca nu mai cred in dragoste, vise si povesti. Tacerea este atat de profunda si comlexa! Ea poate jigni, rani, indigna, sa spuna atatea! Si ce sentiment de liniste profunda poate sa iti dea tacerea ta in mijlocul interjectiilor care cateodata pot doar sa iti sparga timpanele. Atat! Cu totii stim zicalele: "daca taceai filozof ramaneai!", "cine tace si face e mai inteligent" sau "tacerea e de aur" , dar... imaginativa cu mine cele mai fidele creaturi:lebedele, pinguinii.
Acum o relatie intre doua persoane in care cuvintele sunt de prisos. O relatie in care ideile sunt reluate cu un singur zambet ca si cum nu ar fi fost nici o tacere intre ei, o relatie in care semeni un gand si culegi o fapta.
Sa exprime oare tacerea totul de la cunoastere la necunoastere totala, de la genialitate la prostie, de la interes la indiferenta?
Tacerea este apanajul regilor.

Nu va suparati: Cat este ora?

Dacă vreţi să ştiţi cât e ceasul luaţi-o drept în faţă până când nu veţi mai găsi nici o uşă apoi respiraţi adânc. Un funcţionar va coborî pe o frânghie (pe care probabil nu o veti observa) şi vă va spune: ,,două veri cu tămâie la capăt trei degete împreunate patru secunde mai târziu de la ultimul zâmbet cinci inimi rahitice şase scrumiere pline şapte bancnote desenate la un azil de bătrâni opt linguriţe de ,,ce ai’’ fără nici un gust noua reproşuri îngrămădite zece nopti albe unsprezece porţii de supă amară doisprezece plimbări în cerc treisprezece cantece impregnate in lobul drept patrusprezece femei schimbate in ultima luna cin ci spre ze ce ‘’apoi va disparea. De tot. Dumneavoastra veti pleca acasa cu timpanele sparte, uitand ca este ora 15:00 si pauza de masa s-a terminat iar douazeci si patru de hartii va asteapta semnatura.
... saisprezece intrebari despre o criza cardiaca mondiala.

1,2,...56...

Femeile nu se numără în ani ci în coaste subţiri, sărate de sudoarea luptei pentru orgasm.

Linse delicat în drumul spre sân, locul unde te asculţi bătând repede; găzduită trecere printre coapse păstrată pentru mai târziu.

Femeile nu se pun în vitrină ci în trezirea necoaptă. Sevă-n rădăcina unei nelinişti dureroase. Bătălii tânjind după predare umedă, îndulcită de pulsul cuprinderii, aruncată fierbinte-n fierbinte.

Femeile nu se numără ci se fură din patul lor, din patul altora, din viaţă, dinadins, dinainte de numărătoare, dinspre miazăzi spre miazănoapte, dincolo de miros şi gust şi culoare.

Deopotrivă frumoase dintotdeauna dezvelite.